Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) s-a înfiinţat în anul 2018 şi funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Secţia are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
SIIJ este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
În privința procurorilor care funcționează în cadrul SIIJ, aceștia sunt numiţi tot de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.
Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
- să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;
- să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
- să aibă o bună pregătire profesională;
- să aibă o conduită morală ireproşabilă.
Legea mai prevede că SIIJ îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
Despre înființarea acestei Secții, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că:
“Sub aspectul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, Curtea reţine că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie, şi constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului.
Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare şi se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.”
(CCR – Decizia nr. 33/2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară)
foto:thomas-bormans/unsplash.com
