Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, durata efectivă a acestuia fiind stabilită în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
În cele 20 de zile lucrătoare nu sunt incluse:
- zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează – vor fi însă incluse zilele declarate zi de sărbătoare națională, dar care nu sunt și zile libere plătite (spre exemplu, 19 februarie – Ziua Brâncuşi este declarată zi de sărbătoare națională, însă nu constituie zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează);
- zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, precum cele pentru mutarea în altă localitate, decesul unui rude etc;
- zilele libere neplătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil.
Unele categorii de salariați beneficiază însă de concediu de odihnă suplimentar de cel puţin trei zile lucrătoare. Este vorba despre salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani.
Tot de un concediu de odihnă suplimentar (plătit) de trei zile beneficiază anual și salariatele care urmează o procedură de fertilizare ,”in vitro”. Aceste zile se acordă după cum urmează:
1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;
2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.
foto:thomas-martinsen/unsplash.com