Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 28.10.2016, reclamanta A.i-a chemat în judecată pe pârâţii Jurnalul X., B. şi SC C. SPRL, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate încălcarea dreptului la onoare, demnitate, reputaţie profesională, imagine şi viaţa privată, prin formularea, de către pârâţi, a afirmaţiilor denigratoare, defăimătoare, ironice şi mincinoase la adresa reclamantei, să fie obligaţi pârâţii la plata sumei de 500.000 euro, în solidar, şi să fie obligaţi pârâții Jurnalul de Argeş şi B. la prezentarea de scuze publice în ceea ce o priveşte pe reclamantă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „subiectul desfășurării activității unei clinici medicale, cunoscută pe plan local precum și corectitudinea analizelor și investigațiilor medicale efectuate este, fără îndoială, unul de interes public, iar limitele criticii acceptabile sunt mai largi în cazul medicilor care conduc clinici private de sănătate, decât în cazul individului obişnuit.
Or, în condițiile în care, în articolele realizate au fost prezentat atât opiniile administratorului societății, conturate pe baza unor documente prezentate organelor abilitate, cât și ale pacienților care fuseseră subiecții unor investigații medicale la acea clinică sau care erau indignați de posibilitatea ca analizele medicale efectuate să fi fost falsificate sau realizate pe baza unor reactivi expirați, oferindu-i reclamantei, medic în acea clinică, posibilitatea dreptului la replică, pe care aceasta l-a refuzat, jurnaliștii au acționat cu bună-credință, bucurându-se de protecţia conferită de art. 10 din Convenţie.
Afirmaţiile din cuprinsul articolelor în legătură cu faptele imputate reclamantei nu sunt și nu trebuie sprijinite de probe absolute, sau de probele necesare unei anchete judiciare, în condițiile în care au prezentat un minimum de elemente și documente publice care au stat la baza articolelor scrise, lăsând cititorilor posibilitatea de a face propria apreciere asupra faptelor prezentate. Nu s-ar putea concepe ca un jurnalist să poată să emită judecăţi de valoare critice numai sub condiţia de a le putea demonstra realitatea. Judecata de valoare este excesivă doar atunci când este lipsită de orice bază factuală, or, articolele realizate au prezentat opinii despre activitatea clinicii și nu au formulat verdicte juridice. Astfel, pârâții au realizat o investigaţie jurnalistică şi s-au documentat cu privire la caracterul real al informaţiilor, dincolo de doza de exagerare folosită în exprimare pentru a atrage atenţia publicului asupra acestei situaţii.”
I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 3949 din 14 noiembrie 2018
foto:tingey-injury-law-firm/unsplash.com
