26.1 C
Ploieşti
Monday, June 21, 2021
spot_imgspot_imgspot_imgspot_img
AcasăDrept penalEvaziune fiscală. Neîntrunirea standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă cu privire...

Evaziune fiscală. Neîntrunirea standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă cu privire la acuzațiile formulate de parchet în raport de jurisprudența CJUE




„Spre deosebire de faza de urmărire penală, în faza de judecată este incidentă doctrina probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, transpusă în actuala legislație procesuală prin art. 103 alin. (2) teza a II-a Cod procedură penală, în scopul întăririi garanțiilor procedurale aferente prezumției de nevinovăție.


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dezvoltat teoria părţii inocente, potrivit căreia persoana impozabilă este inocentă în condiţiile în care nu cunoaşte ce s-a întâmplat în amonte sau în aval în lanţul livrărilor de bunuri şi nu i se poate refuza exercitarea dreptului de deducere al TVA decât dacă se stabileşte, pe baza unor factori obiectivi, că ştia sau ar fi trebuit să ştie că, prin achiziţiile sale participă la o tranzacţie în legătură cu evitarea frauduloasă a TVA-ului.


Art. 103 alin. (1) Cod de procedură penală consacră principiul liberei aprecieri a probelor potrivit căruia niciuna dintre probele administrate în cauză nu are o valoare predeterminată, iar valoarea probantă a fiecărui mijloc de probă administrat este aceeași. Prin urmare, nu există vreun criteriu legal de stabilire a priorității în evaluarea vreunui mijloc de probă și de stabilire a unei valori probante superioare a vreunuia dintre mijloacele de probă administrate. Astfel, organele judiciare trebuie să evalueze toate probele administrate în cursul procesului penal în mod legal, fiecare dintre acestea având, în esență, o valoarea probantă egală.


Potrivit art. 99 alin. (1) Cod procedură penală, parchetului, în exerciţiul acţiunii publice, îi revine sarcina substanţială a probei, care în speţă vizează ipotezele acuzatoriale, acesta având şi sarcina producerii probei.


Având în vedere faptul că parchetul nu a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă existenţa conduitei cu semnificaţie penală reproşată inculpaţilor (…) s-a dispus achitarea acestora de sub acuzaţia comiterii infracţiunilor de evaziune fiaclă și complicitate la evaziune fiscală, pentru care au fost trimişi în judecată.”

(Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, Decizia penală nr. 695/A din 9 decembrie 2020)

foto:tingey-injury/unsplash.com

- LegalEasy -spot_img

Cele mai populare

Comentarii Recente