Modificări importante privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri au fost aduse printr-o Ordonanță de urgență publicată la finalul anului trecut – OUG 114/2018, Monitorul Oficial din 29 decembrie.
Se introduce interdicția ca o persoană să presteze activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari. Nerespectarea de către zilier a acestei interdicții atrage răspunderea contravențională a zilierului, fapta fiind sancționată cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.
Există și o excepție, respectiv zilierii care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.
În plus, dacă până la aceste modificări legea prevedea doar că niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate (cu anumite excepții), în prezent este introdusă și intedicția unui beneficiarul de a utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier.
Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă continuă mai mare de 25 de zile calendaristice, acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.
Cel mai important, Ordonanța restrânge drastic domeniile în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional, aceasta fiind astfel posibilă în prezent doar în:
- – agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
- – silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
- – pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.
Măsura este justificată în expunerea de motive a Ordonanței de urgență prin necesitatea “limitării imediate a posibilităţilor de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecinţelor sociale grave generate de lipsirea cetăţenilor de prestaţii de asigurări sociale”.
