Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale.
Dacă pentru salariații care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului stabilirea timpului de muncă nu ridică probleme majore, prestarea muncii la terți sau în mai multe spații exterioare sediului angajatorului genera dificultăți în calificarea timpului de muncă.
Astfel, în cazul salariaților care prestează muncă în afara sediului angajatorului trebuie stabilit dacă deplasările între intervenții trebuie luate în considerare ca parte a timpului de muncă zilnic calculat de către angajator.
Conform Comisiei Europene, deplasările între locurile de intervenție din timpul zilei de lucru ar putea fi considerate ca timp de lucru, dacă ar fi îndeplinite următoarele condiții:
- dacă deplasările respective constituie un mijloc necesar pentru prestarea serviciilor către clienți și, prin urmare, trebuie să fie considerate ca fiind perioade în care salariații își desfășoară activitatea sau funcțiile;
- dacă salariații sunt la dispoziția angajatorului în acest timp, ceea ce înseamnă că acționează la instrucțiunile angajatorului și nu-și pot folosi după bunul plac timpul pentru a-și urmări propriile interese;
- dacă timpul petrecut cu deplasările face parte integrantă din activitatea salariaților, iar locul activității lor nu poate fi, așadar, redus la sediile clienților angajatorului.
foto:unsplash.com
