Principiul îl reprezintă executarea de bunăvoie a obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu, dar dacă acesta nu este respectat, creditorul poate recurge la executarea silită.
Una dintre modalitățile de executare silită, o reprezintă poprirea.
Indiferent că privește veniturile din muncă ale debitorului sau alte sume de bani, poprirea este înființată prin adresă a executorului judecătoresc, în care se va preciza şi titlul executoriu. Adresa va fi comunicată persoanei care datorează sume de bani debitorului în temeiul unor raporturi juridice (de exemplu în baza contractului de muncă, în cazul angajatorului debitorului), și care devine astfel terț poprit. Adresa va fi însoțită de încheierea de încuviinţare a executării silite sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar.
În adresa de înfiinţare a popririi i se va pune în vedere terţului poprit interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Legea prevede, în ipoteza înființării popririi asupra veniturilor salariale, că această măsură va rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă. În aceste cazuri, terţul poprit va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit.
Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl va încunoştiinţa pe creditor despre această împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoştinţa unităţii de la care debitorul a plecat, pentru ca aceasta să procedeze potrivit celor arătate anterior.
foto:nick-morrison/unsplash.com
