Contestația privind durata procesului penal

0
132

Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente sau procurorul pot face contestație, solicitând accelerarea procedurii.

Contestația poate fi formulată:

  • după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;
  • după cel puțin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță;
  • după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

În aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, legea prevede că vor fi luate în  considerare următoarele elemente:

  • natura și obiectul cauzei;
  • complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor;
  • elementele de extraneitate ale cauzei;
  • faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;
  • comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;
  • comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate;
  • intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei;
  • alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.

“Procedura specială (…) referitoare la contestaţia privind durata procesului penal, reprezintă o garanţie a soluţionării cauzelor penale într-un termen rezonabil şi, în acest fel, a respectării dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 din CEDO şi la art. 21 alin. (3) din Constituţie, drept fundamental reglementat, totodată, la art. 8 din Codul de procedură penală ca principiu al aplicării legii procesual penale, dispoziţie legală ce constituie o aplicare a normei constituţionale anterior menţionate.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut procedura contestaţiei privind durata procesului penal (…) ca un remediu efectiv ce poate fi exercitat împotriva prelungirii nejustificate a etapelor procesului penal, în situaţia în care astfel de întârzieri sunt de natură a încălca drepturile fundamentale ale părţilor.”

(CCR – Decizia nr. 640/2017)