De câțiva ani lucrez în jurul protecției datelor cu caracter personal. În sensul legii, date cu caracter personal înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. Persoana fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.
Probabil că n-ați citit până la capăt enumerarea de mai sus. Oricum, este limitativă, deci pot fi adăugate încă o mână-două de noțiuni.
Pentru a ne conforma legii, dar și de teama amenzilor (prea) mari, redactăm politici, informăm, consultăm, obținem acordul, evaluăm. Și așa mai departe, într-o serie lungă de acțiuni.
În formalismul dus la extrem, devenim din ce în ce mai mult ființe „identificabile prin referire la un element de identificare”, pierzându-ne, parcă, esența valorică. Am căpătat reflexul de a ne împotrivi vehement să apărem în vreo fotografie de grup în care suntem mici-mici, pierduți printre alte chipuri. Ne închipuim daune plătite în cufere de aur și diamante dacă ne apare numele la vreun avizier. Nu mai știm cine suntem cu adevărat, toată energia o dedicăm asigurării „inexistenței” noastre.
Există, desigur, abuzuri generate prin folosirea excesivă a datelor personale ori prin crearea unei culturi a supravegherii electronice. Aceste abuzuri trebuie sancționate, fără doar și poate. Dincolo de încălcarea drepturilor și libertăților noastre, ele contribuie la adâncirea faliei dintre eu-ființă axiologică și eu-„ființa identificabilă prin referire la un element de identificare”.
În zgomotul GDPR, n-aș vrea să ne pierdem neliniștile mai profunde, mai aproape de esență, mai vechi. Ori să le înlocuim, fără măcar să conștientizăm asta, cu aparențe, cu false probleme, cu energii pierdute pentru o fotografie de grup de acum 30 de ani. Suntem mai mult, nu-i așa, decât un element de identificare.
